Protecția mediului, conservarea biodiversității și restabilirea ecosistemelor au devenit probleme de o importanță globală. Conform vectorului politic al Republicii Moldova de integrare europeană, Strategia Națională de Mediu, 2024-2030 (SNM), prevede ca protecția și îmbunătățirea calității mediului să devină o prioritate națională, iar suprafața ariilor naturale protejate de stat (ANPS) să fie extinsă până la 8%, la fel conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare “Moldova Europeană 2030” (în continuare – SND), ţinta pentru extindere a reţelei ariilor protejate este stabilită de 8,0% pentru anul 2025 şi 10,0% din teritoriul ţării până în 2030.
Capitolul ,,Mediu” din Acordul de Asociere - Republica Moldova – Uniunea Europeană (iulie 2014) prevede angajamente și activități, care urmează să fie realizate la nivel național pentru alinierea la cel puțin 25 Directive de mediu ale UE, printre care sunt ,,Natura 2000” - Directiva 92/43 Habitate; Directiva 79/409 Păsări etc. Planul de acțiuni privind implementarea SNM, direcțiile de acțiune 2 și 3, include activități concrete pentru optimizarea managementului în ANPS, Zonele-nucleu ale Rețelei Ecologice Naționale și ale Rețelei EMERALD.
Conform HG nr. 114 din 02.05.2000 (modificată prin HG nr. 1143 din 21.11.18, în vigoare din 18.01.19), Banca de date a Cadastrului obiectelor și complexelor naturale din fondul ANPS se formează și se ține în cadrul Institutului Național de Ecologie (INECO, actualmente succesor Institutul de Ecologie și Geografie, IEG al USM). La etapa actuală Banca de Date a Cadastrului FANPS, elaborată de către colaboratorii Institutului de Ecologie și Geografie (Laboratorul ,,Ecosisteme Naturale și Antropizate”) în patru volume format tipărit, include pașapoartele ecologice a 312 ANPS reevaluate, transmisă ulterior, conform HG nr. 114 din 02.05.2000, Agenției de Mediu.
S-a stabilit că majoritatea ANPS corespund categoriei de arie naturală protejată (rezervație științifică, monument al naturii, rezervație naturală etc.), iar regimul de protecţie se respectă în linii generale. Totodată, cercetările anterioare demonstrează necesitatea întreprinderii unor acțiuni urgente și eficiente în scopul conservării, protejării și restabilirii ecosistemelor și în special, a speciilor de plante și animale periclitate și rare. Suprafața totală a fondului de ANPS din Republica Moldova constituie 210 695,87 ha (2106,96 km2) sau 5,8% (2018) din teritoriul total al țării şi este cu mult mai mică decât în majoritatea ţărilor europene (HG nr. 409 din 12-06-2024 cu privire la aprobarea Strategiei de mediu pentru anii 2024-2030). Ponderea relativ redusă a ANPS din țară și starea deplorabilă a multora din ele impune reevaluarea periodică a stării componentelor lor (aer, sol, ape, biota), precum și derularea cercetărilor științifice în alte ecosisteme reprezentative în scopul estimării potențialului lor natural pentru extinderea fondului ANPS. În această ordine de idei au fost elaborate Pașapoartele ecologice pentru 10 arii reprezentative noi, aproximativ 1400 ha și propuse Ministerului Mediului, Agenției de Mediu pentru evaluarea lor în scopul includerii acestora în Anexele Legii nr. 1538/98 – extinderea Fondului ANPS.
Rezultatele cercetărilor au fost obținute în cadrul proiectului aplicativ 15.817.02.21A: „Evaluarea integrată a impactului antropic asupra ecosistemelor reprezentative în scopul conservării și extinderii Ariilor Naturale Protejate de Stat în contextul cerințelor Directivelor UE”, (perioada 2015-2018), (proiect prelungit pentru anul 2019, în baza Ordinului MECC nr. 1857 din 17.12.18) și al tematicii instituționale pentru anul 2020 ,,Crearea și ținerea băncii de date a registrului sistemului informațional automatizat al fondului Ariilor Naturale Protejate de Stat”.
Baza de date a Cadastrului FANPS, elaborată de Institutul de Ecologie și Geografie, însumează și rezultatele proiectelor aplicative: 48.25.04: „Starea ecosistemelor naturale reprezentative: argumentarea ştiinţifică a regimului lor de protecţie şi de extindere a ariilor naturale protejate”, perioada 2004–2008; 11.817.08.05A: „Impactul factorilor naturali şi antropici asupra geo- şi ecosistemelor de pe teritoriul Republicii Moldova în scopul perfecţionării managementului resurselor naturale şi conservării ariilor reprezentative”, perioada 2011–2014.
Banca de Date a Cadastrului FANPS reprezintă 312 pașapoarte ecologice expuse în 4 volume în format tipărit și format electronic pe pagina web canps.md
VOLUMUL I:
ANEXA nr. 1. Rezervații științifice;
ANEXA nr. 2. Parcuri Naționale;
ANEXA nr. 3. Monumente ale naturii
A. Geologice şi paleontologice.
VOLUMUL II:
ANEXA nr. 3. Monumente ale naturii.
B. Hidrologice.
ANEXA nr. 3. Monumente ale naturii.
C. Botanice.
ANEXA nr. 4A
A. Silvice.
VOLUMUL III:
ANEXA nr. 4. Rezervații naturale
B. De plante medicinale;
C. Mixte.
ANEXA nr. 5. Rezervații peisajere (de peisaje geografice).
VOLUMUL IV:
ANEXA nr. 6. Rezervaţiile de resurse.
ANEXA nr. 7. Arii cu management multifuncţional.
A. Sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă (AMMsrvs);
B. Sectoare reprezentative cu vegetaţie de luncă;
C. Perdele forestiere de protecţie;
ANEXA nr. 8. Rezervațiile Biosferei.
ANEXA nr. 11. Monumentele de arhitectură peisajeră;
ANEXA nr. 12. Arii naturale cu potenţial de protecţie propuse a fi luate sub protecția Statului;
ANEXA nr. 13. Zonele umede de importanţă internaţională.
Conform Legii nr. 1538 din 25.02.1998, privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Titlul VII, CADASTRUL DE STAT AL OBIECTELOR ŞI COMPLEXELOR DIN FONDUL ARIILOR PROTEJATE explică:
Art.93. - Ţinerea cadastrului de stat al obiectelor şi complexelor din fondul ariilor protejate este de competenţa autorităţii centrale pentru mediu şi se finanţează de la bugetul de stat. Pentru instituirea cadastrului de stat, pot fi folosite mijloace de la bugetele locale.
Art.94. - Cadastrul de stat al obiectelor şi complexelor din fondul ariilor protejate cuprinde date despre statutul juridic, apartenenţa, amplasamentul și limitele, regimul de protecţie, importanţa ştiinţifică, cognitivă şi recreativă a acestor obiecte şi complexe. Informațiile cadastrale (numărul cadastral, suprafața, actul de proprietate/administrare/folosință) privind obiectele și complexele din fondul ariilor protejate se includ în Sistemul informaţional automatizat al fondului ariilor naturale protejate de stat.
STRUCTURA UNUI PAȘAPORT ECOLOGIC:
a) Denumirea şi statutul juridic al obiectului protejat
b) Deţinătorul funciar al obiectului sau terenului
c) Amplasamentul terenurilor
d) Parametrii cantitativi şi calitativi ai obiectelor şi complexelor
Elemente biotice valoroase:
Regnul vegetal:
Regnul animal:
e) Valoarea ecologică şi regimul de protecţie ale obiectelor şi complexelor
f) Importanţa ştiinţifică, cognitivă şi recreativă a obiectelor şi complexelor
Importanţa ştiinţifică
Importanţa cognitivă
g) Restricţii privind folosirea terenurilor
Privind impactul negativ
Privind exploatarea resurselor naturale